miercuri, 18 februarie 2009
Today we escape
Nu imi place sa scriu. Nu mi-a placut niciodata. Cand trebuie sa imi caut cuvintele ma simt ca si cand cineva mi-ar smulge toti dintii din gura, unul cate unul, sau mi-ar lega fiecare dinte de manerul unei usi batante. Smucita inainte si inapoi, impinsa din toate partile, lovita cu piciorul, deschisa cu cotul, impinsa cu fundul, dar niciodata suficient de puternic incat nenorocitul de dinte sa se desprinda si sa cada.
Etichete:
degeaba,
oboseli,
utopii violente
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu