vineri, 12 septembrie 2008

Re:re:re:re

E 12 septembrie. Mai sunt două săptămâni şi începe facultatea. Eu n-am în continuare unde să stau. Ignoranţilor umanitari care au de gând să îmi vorbească de suferinţa victimelor lăsate fără acoperiş la casă sau fără vite în grajd de diferite calamităţi naturale, le sugerez să se sufoce încet, sau şi mai bine să apeleze la o agenţie imobiliară. De asemenea, celor care cred în bunătatea infinită şi superioritatea rasei umane asupra altor forme de viaţă le sugerez să apeleze într-o situaţie disperată la reprezentanţii acestei rase iluminate şi apoi să aştepte...şi să aştepte...şi să aştepte. Pentru că oricum asta e tot ce urmează să facă. Să aştepte şi să ia ţepe. Ţepe mai mici, ţepe mai mari, ţepe finuţe, ţepe grosolane, ţepe discrete, ba chiar ţepe imperceptibile dar bine plasate ca o unghie cu micoză în supa cremă. Poţi să o spui în cel mai drăguţ-dulce-tandru-cu-zbateri-de-gene-şi-ochi-peste-cap mod posibil, poţi chiar să nu o spui deloc cu iluzia că tăcerea îl menajează cumva pe celălalt, realitatea rămâne aceeaşi : o ţeapă e o ţeapă. Ai încasat-o, strângi din dinţi şi încerci să îţi smulgi cât mai discret penele din cur. Ăsta e momentul în care îţi dai seama că e greu să ajungi cocoş peste noapte.

Bineînţeles, urmează apoi etapa patetică a moblizării, în care îţi spui că trebuie totuşi să faci ceva, de fapt îţi repeţi obsesiv că trebuie să faci ceva rugându-te ca programarea neuro-lingvistică să nu fie doar o găselniţă folosită de americani ca să vândă mixere şi şosete. Evident după ce ai bătut la cap toţi oamenii cunoscuţi, jumătate din cei pe care îi ştii doar după nume şi câţiva pe care nu îi cunoşti dar cu care ai câteva materiale compromiţătoare numai bune de şantaj, începi să îţi dai seama că nu prea mai ai ce să faci. Din nou, celor care cred că o agenţie imobiliară este soluţia, le sugerez să se sufoce încet. Sau şi mai bine, să cumpere o casă, să afle că urmează să fie retrocedată, să afle că spaţiul trebuie eliberat în decurs de o săptămână, să se trezească cu patul, masa, canapeaua şi aragazul în stradă şi...să apeleze la o agenţie imobiliară. Eu una prefer să apelez la mafia siciliană.

În final, după ce ai sâcâit toţi oamenii cunoscuţi şi necunoscuţi fără nici un rezultat, după ce îţi dai seama că la cum merg lucrurile poţi la fel de bine să îţi iei cortul şi să îl amplasezi în faţa Parlamentului prefăcându-te că militezi pentru puii fără cap de la KFC ca să primeşti drept de campare gratuită, după ce ai dat telefoane, te-ai întâlnit cu diferite persoane, ai întrebat, te-ai asigurat, ai întrebat din nou, ai luat legătura cu oameni pe care nu i-ai mai văzut de la grădiniţă sau din şcoala generală, oameni cărora nu le mai ţii minte numele de familie, ai dat smsuri, ai scris mesaje, ai dat buzzuri, te-ai scărpinat în fund...tot ce mai rămâne de făcut e să cauţi pe net.

Aşa că te apuci să cauţi pe cautcoleg.ro şi alte astfel de siteuri cu nume foarte sugestive unde garsonierele ajung să coste şi 800 de euro, iar o cameră la un cămin din Băneasa e 400. Bineînţeles, am găsit şi chestii mai ieftine, dar din păcate nu corespundeam cerinţelor (e prima dată când nu îmi pare rău că sunt o fire modestă) : "OFER LOCUINTA ZONA CENTRALA . LUX,UNEI TINERE INDEPENDETE FARA OBLIGATI . ASPECT FIZIC PLACUT ,MANIERATA. SOCIABILA,PENTRU PRIETENIE DE LUNGA DURATA. NU AM PETRENTI FINACIARE." Pe lângă anunţul pentru un coleg de garsonieră gay, sociabil şi neefeminat (din păcate iar nu corespund) am mai găsit următorul anunţ : "Caut cuplu,sau tineri casatoriti (altfel nu)!! Pentru cei interesati sa trimita o poza pe adresa ***. Daca pareti un cuplu dragut veti primi si un nr de tel pentru mai multe detalii. id mess ***"

Poate e doar mintea mea bolnavă, deşi nici măcar nu mă uit la ştiri şi nu citesc ziarele, dar nu ma pot abţine să nu îmi imaginez o tanti în capot cu aplicaţii florale, undeva în jur de 50 de ani, cu un nume de maximum 4 litere, gen Geta, care ascute un topor de tranşat carne în timp ce descarcă pozele viitoarelor victime într-un 3.8.6 cu pete de zacuscă. Adică, sincer acum...de ce neapărat cuplu ? Dacă prima explicaţie care ţi-a venit în minte nu a fost trafic de organe sau pornografie, ori ai emigrat de mult din România, eventual pe vremea în care drumul era doar dus iar dacă te întorceai o făceai la pachet, ori eşti foarte naiv.

Oricum ar fi, eu tot nu am unde să stau. Nu sunt plăcută, nu sunt manierată, nu sunt sociabilă, nu sunt gay şi nu sunt nici măcar căsătorită. Ce rămâne ?

Mafia siciliană.

Niciun comentariu: