Initial credeam ca e o gluma. Din seria you`re not really dead unless it`s online, sau nu esti mort daca nu esti subiect de forum. M-am hotarat sa incerc o selectie a catorva discutii. O dovada ca nu ai nevoie deloc de talent sau inspiratie ca sa produci niste personaje memorabile. Trebuie doar sa intri pe morti.ro, sa inchizi ochii si sa dai click. De restul se ocupa spiritele.
Primul topic pe care mi-au cazut ochii...inchisi de altfel :
"La moartea sotului meu l-am cunoscut pe barbatul vietii mele"
Povestea pe scurt, cu mici completari sau Reader`s Digest mortuar :
" Sotul meu a murit intr-un accident stupid. O stanca s-a pravalit din munte si a cazut peste masina lui. Accidentul a fost dat si la stiri. Sotul meu avea 43 de ani si eu atunci aveam 41. Nu aveam copii. Pe sotul meu l-am iubit ca pe Dumnezeu."
Urmeaza descrierea unei relatii idilice, cum s-au cunoscut, cum s-au indragostit, cum "uneori, in gluma sau serios imi propunea sa am raporturi sexuale cu fratele sau care era plecat in strainatate si pe care pe atunci nu-l stiam de cat din poze", chestiile obisnuite pentru orice cuplu implinit. Fericirea nu a durat insa mult. George, pentru ca asa il chema, a murit strivit, moment oportun pentru intrarea in scena a fratelui sau...Radu din strainatate, care "parea un vagabond efectiv. Imbracat in costum de piele era un ceea ce se cheama un rocker imatur".
Astfel vagabontul efectiv si-a luat in serios rolul si "m-a fixat cu privirea. De frate nici nu-i pasa. Apoi am aflat ca se cercetasera ingrozitor si se urau de moarte. Radu habar nu am de ce venise la inmormantare, nu schita niciun gest de durere sau de regret pentru fratele sau. Eu am stat tot timpul langa cosciugul sotului meu. Am lipsi dimineata doar o clipa deoarece am plecat sa fac un dus. Atunci Radu a intrat peste mine. Am vrut sa tip dar atunci m-a sarutat nebuneste. Eram goala cu sotul mort in casa si cu fratele sau peste mine in dus. Habar nu am cum l-am dezbracat, CERT ESTE CA NE-AM IUBIT NEBUNESTE. Am iesit amandoi din baie sperand ca nu vom fi vazuti. Cred ca soacra-mea ne-a surprins. De atunci nu mai vorbim absolut nimic."
Finalul este unul previzibil. "Finalul ...am ramas insarcinata si la 9 luni am nascut un baiat. Acum are 2 ani il cheama George si e rocker." (asta apropo de eterna reintoarcere).
Reactii. Nu mai am ce sa spun. Inexprimabilul a fost exprimat in punctul de trecere de la agonie la extaz. Daca ma poate lamuri si pe mine cineva ce conotatie ar trebui sa ia aici cuvantul/substantivul "complexitate" (o complexitate, doua....ce ?) promit sa nu il bantui :
" marta, nu e de datoria mea sa ma amestec in viata ta personala, cu atat mai putin in sufletul tau, insa permite-mi te rog frumos o mica remarca: O complexitate nu reprezinta "o existenta" de care fugi si scapi. Complexitatea trebuie constientizata, inteleasa si acceptata, asa cum e ea. Nu vei putea niciodata sa scapi de ea pana nu o accepti asa cum este ea. Ceea ce ti s-a intamplat nu este deloc iesit din comun, doar ca nu toata lumea gaseste un forum ca un loc bun pentru refulare sau defulare. In cazul in care ti se pare ca acest complex este prea mare si nu-l poti depasi singura ar trebui sa apelezi la actualul tau sot, si in ultimul caz la un psiholog. Prin ceea ce tu ai trecut eu nu numesc "Trecerea de la agonie la extaz printr-un punct"
"Marta, eu cred ca de fapt fratele sotului tau a fost condus in acele momente de spiritul sotului tau. Spiritul sotului tau l-a determinat pe frate sa faca ce-a facut, ca sa ai copilul ! Asa ca eu cred ca a fost un semn de Dincolo, trimis de sot." (kinky dead husband)
"Daca in 85 a putut sa fuga din tara clar a fost securist!" (mereu se ajunge la securisti, chiar si in viata de apoi)
Si ultimul comentariu, care pe mine m-a facut sa ma duc sa ma legan intr-un colt.
" Eu sunt catzeaua lui Putrezel, si de-abia astept sa crapi si sa ne intalnim la un vas de WC aici, in raiul potailor"
Cine mai are nevoie de imaginatie in ziua de azi.
-TO BE CONTINUED-
Primul topic pe care mi-au cazut ochii...inchisi de altfel :
"La moartea sotului meu l-am cunoscut pe barbatul vietii mele"
Povestea pe scurt, cu mici completari sau Reader`s Digest mortuar :
" Sotul meu a murit intr-un accident stupid. O stanca s-a pravalit din munte si a cazut peste masina lui. Accidentul a fost dat si la stiri. Sotul meu avea 43 de ani si eu atunci aveam 41. Nu aveam copii. Pe sotul meu l-am iubit ca pe Dumnezeu."
Urmeaza descrierea unei relatii idilice, cum s-au cunoscut, cum s-au indragostit, cum "uneori, in gluma sau serios imi propunea sa am raporturi sexuale cu fratele sau care era plecat in strainatate si pe care pe atunci nu-l stiam de cat din poze", chestiile obisnuite pentru orice cuplu implinit. Fericirea nu a durat insa mult. George, pentru ca asa il chema, a murit strivit, moment oportun pentru intrarea in scena a fratelui sau...Radu din strainatate, care "parea un vagabond efectiv. Imbracat in costum de piele era un ceea ce se cheama un rocker imatur".
Astfel vagabontul efectiv si-a luat in serios rolul si "m-a fixat cu privirea. De frate nici nu-i pasa. Apoi am aflat ca se cercetasera ingrozitor si se urau de moarte. Radu habar nu am de ce venise la inmormantare, nu schita niciun gest de durere sau de regret pentru fratele sau. Eu am stat tot timpul langa cosciugul sotului meu. Am lipsi dimineata doar o clipa deoarece am plecat sa fac un dus. Atunci Radu a intrat peste mine. Am vrut sa tip dar atunci m-a sarutat nebuneste. Eram goala cu sotul mort in casa si cu fratele sau peste mine in dus. Habar nu am cum l-am dezbracat, CERT ESTE CA NE-AM IUBIT NEBUNESTE. Am iesit amandoi din baie sperand ca nu vom fi vazuti. Cred ca soacra-mea ne-a surprins. De atunci nu mai vorbim absolut nimic."
Finalul este unul previzibil. "Finalul ...am ramas insarcinata si la 9 luni am nascut un baiat. Acum are 2 ani il cheama George si e rocker." (asta apropo de eterna reintoarcere).
Reactii. Nu mai am ce sa spun. Inexprimabilul a fost exprimat in punctul de trecere de la agonie la extaz. Daca ma poate lamuri si pe mine cineva ce conotatie ar trebui sa ia aici cuvantul/substantivul "complexitate" (o complexitate, doua....ce ?) promit sa nu il bantui :
" marta, nu e de datoria mea sa ma amestec in viata ta personala, cu atat mai putin in sufletul tau, insa permite-mi te rog frumos o mica remarca: O complexitate nu reprezinta "o existenta" de care fugi si scapi. Complexitatea trebuie constientizata, inteleasa si acceptata, asa cum e ea. Nu vei putea niciodata sa scapi de ea pana nu o accepti asa cum este ea. Ceea ce ti s-a intamplat nu este deloc iesit din comun, doar ca nu toata lumea gaseste un forum ca un loc bun pentru refulare sau defulare. In cazul in care ti se pare ca acest complex este prea mare si nu-l poti depasi singura ar trebui sa apelezi la actualul tau sot, si in ultimul caz la un psiholog. Prin ceea ce tu ai trecut eu nu numesc "Trecerea de la agonie la extaz printr-un punct"
"Marta, eu cred ca de fapt fratele sotului tau a fost condus in acele momente de spiritul sotului tau. Spiritul sotului tau l-a determinat pe frate sa faca ce-a facut, ca sa ai copilul ! Asa ca eu cred ca a fost un semn de Dincolo, trimis de sot." (kinky dead husband)
"Daca in 85 a putut sa fuga din tara clar a fost securist!" (mereu se ajunge la securisti, chiar si in viata de apoi)
Si ultimul comentariu, care pe mine m-a facut sa ma duc sa ma legan intr-un colt.
" Eu sunt catzeaua lui Putrezel, si de-abia astept sa crapi si sa ne intalnim la un vas de WC aici, in raiul potailor"
Cine mai are nevoie de imaginatie in ziua de azi.
-TO BE CONTINUED-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu